Festivalul “Malurile Salciei” satul Burlacu

Festivalul “Malurile Salciei” satul Burlacu

Malurile Salciei este un festival petrecut la sfârşitul primăverii în satul Burlacu , r. Cahul . Tradiţional pe parcursul zilei se petrec întreceri sportive la şah, dame, trântă naţională (la berbec, cucoş şi iepure), specificul programului întrecerea măgarilor şi principalul turneu  – turneul de fotbal. Mai jos sunt prezentate colecţia foto Malurile Salciei (sunt prezente fotografii din ediţiile 2007,2008,2009,2010,2011,2012,2013,2014,2015).

Malurile Salciei 2007

 

Malurile Salciei 2008

 

 Malurile Salciei 2009

 Malurile Salciei 2010

 Malurile Salciei 2011

Malurile Salciei 2012

Malurile Salciei 2013

Malurile Salciei 2014

Malurile Salciei 2015

Aplicarea giberelinei şi a inciziei inelare

Aplicarea giberelinei şi a inciziei inelare

   Cineva a concluzionat pe bună dreptate că agricultura la figurat e un joc de noroc, când la masă se află patru persoane: primul – Dumnezeu, al doilea – Statul, al treilea – Cumpărătorul şi al patrulea – Producătorul. Totul era să fie bine, dar vorba e că primii trei îi cunosc cărţile Producătorului şi el astfel nu va putea câştiga niciodată.

   Prin urmare rolul nostru, al producătorilor, e de a alege şi crea cărţi cât mai valoroase (tehnologii de cultivare, soiuri performante), fiindcă altceva nu putem schimba nimic. Tendinţa trebuie să fie spre diminuarea influenţei factorilor negativi şi spre utilizarea la maxim a factorilor pozitivi.

   Pentru a găsi “cărţile de joc” mai valoroase, fiecare în plantaţiile noastre trebuie cât mai mult să experimentăm şi doar atunci vom tinde spre calitatea strugurilor necesari pentru export.

  În gospodăria SRL “Terra – Vitis”, pe lângă tehnicile de cultivare tradiţionale pentru soiurile de masă, se mai încearcă (la moment doar experimental) câteva operaţii pentru majorarea calităţii strugurilor – aplicarea acidului giberelic şi inciziei inelare.

   Giberelina (acid giberelic, GA3) – hormon natural de creştere, ce are ca efect de bază accelerarea diviziunii celulare sau mărirea dimensiunilor celulare, în funcţie de faza de aplicare. De fapt ea se aplică în mai multe domenii: pomicultură – pentru legarea şi răritul chimic a fructelor; legumicultură – legarea fructelor, etc. În sectorul viticol, giberelina are o utilizare foarte largă, noi o utilizăm în mai multe scopuri: majorarea productivităţii, creşterea dimensiunilor bobiţelor, obţinerea uniformităţii bobiţelor, accelerarea coacerii şi uniformităţii culorii (la unele soiuri).

   Giberelina se aplică în diferite faze: înainte de înflorit şi la înflorit – pentru răritul bobiţelor, după înflorit – pentru o legare mai bună, creşterea dimensiunilor bobiţelor şi uniformităţii lor. În dependenţă de fază şi de scop concentraţia giberelinei aplicate variază între 5 şi 200 mg/l.

   Soiurile de struguri de masă după necesitatea aplicării giberelinei se pot împărţi în trei grupe:

  1. aplicarea giberelinei obligatorie: soiurile apirene (Monukka, Thompson Seedless, Flame Seedless, Loose Perlette, Beauty Seedless, etc) la care în mod normal bobiţele sunt mici 1 – 2 g, după aplicare ajung la 3-5 g şi soiurile cu dereglări în momentul înfloritului (ca urmare se primesc bobiţe neuniforme după dimensiuni) – Podarok Zaporojiu, Lora, Talisman, etc.

  2. aplicarea giberelinei facultativă: soiurile care se pot cultiva şi fără aplicarea acidului giberelic, însă calitatea strugurilor în urma aplicării vizibil creşte – Cardinal, Muscat de Hamburg, Iubilei Juravelea.

  3. soiurile la care giberelina are efect mic (negativ) sau trebuie de cercetat: Moldova, Ialovenschii ustoicivîi, Arcadia, Prezentabil, Italia.

   Giberelina are efect local, pentru a ne convige de acest fapt, am efectuat următoarea experienţă. În timpul tratării o jumătate a unui strugure a fost acoperită cu o pungă, ca rezultat bobiţele tratate s-au dovedit a fi de două ori mai măşcate, decât cele acoperite (Figura 1şi Figura 2).

Aplicarea giberelinei doar pe partea neacoperită la soiul Thompson Seedless. SRL "Terra - Vitis", 2011.
Figura 1 Aplicarea giberelinei doar pe partea neacoperită la soiul Thompson Seedless. SRL "Terra - Vitis", 2011.
Efectul local după aplicarea giberelinei la soiul Thompson Seedless. SRL "Terra - Vitis", 2011.
Figura 2. Efectul local după aplicarea giberelinei la soiul Thompson Seedless. SRL "Terra - Vitis", 2011.

   Giberelina se comercializează sub formă de praf (Rusia, Ucraina) care trebuie dizolvat în alcool şi adus la concentraţia necesară şi sub formă de pastile (Italia, Grecia, Chili), care se dizolvă nemijlocit în apă. Strugurii se tratează local cu ajutorul stropitoarei manuale sau se înmoaie într-un vas.

    După o relatare recentă despre aplicarea giberelinei, auzeam părerea unor producători locali ce considerau un atare procedeu migălos şi costisitor. Ca replică pot spune că răritul bobiţelor e cu mult mai migălos şi costisitor, dar italienii îl fac din anii ’20 ai secolului trecut şi să le reamintesc scopul principal al producătorilor – a oferi consumatorilor struguri atractivi şi gustoşi…iar cheltuielile se vor recupera prin recolta de înaltă calitate.

   Un alt procedeu încercat în gospodărie este inelarea sau incizia inelară. Procedeu ce se utilizează cu scopul îmbunătăţirii calităţii strugurilor. Ca şi orice organism viu, viţa de vie dispune de un sistem de circulaţie a substanţelor. Sărurile minerale împreună cu apa sunt absorbite de către sistemul radicular şi transportate către frunze prin ţesuturile lemnoase (xilemă). Substanţele plastice, rezultate din fotosinteză, sunt transportate în sens invers: de la frunze – către struguri, lăstari, coarde, braţe, tulpină şi rădăcini în scop nutriţional. Aici ne implicăm noi prin întreruperea (efectuarea unei răni) în transportul invers a substanţelor nutritive cu scopul reţinerii pe o anumită perioadă a substanţelor în organele dorite (struguri, lăstari). Oprindu-se de-asupra inelului, substanţele nutritive hrănesc suplimentar organele situate de-asupra (struguri, lăstari, frunze), astfel ele au o dezvoltare mai bună. Inelarea constă în tăierea şi înlăturarea unui inel de scoarţă de 3 – 5 mm lăţime. Operaţia poate fi executată pe tulpină, pe braţe, la baza coardei de rod, sub prima inflorescenţă de la bază pe lăstarii fertili, cu ajutorul unui secator special (Figura 3).

Secatore speciale pentru efectuarea inciziei inelare.
Figura 3 Secatore speciale pentru efectuarea inciziei inelare.

  Ca şi giberelina, inelarea se execută în mai multe scopuri: pentru legare mai bună, evitarea mărgeluirii, accelerarea coacerii.

  Gospodăria este situată în zona de Sud, de aceea preţul de realizare a strugurilor depinde nu doar de calitatea lor, dar şi de termenul de realizare a lor. Cu ajutorul inciziei inelare noi am reuşit cu succes să realizăm cu aproximativ 10 zile (pe 25 iulie) înainte strugurii soiului Black Emerald, care în mod normal se coc pe 5 – 10 august. Prin urmare, astfel de struguri maturizaţi la data indicată pot fi comercializaţi la un preţ mai convenabil.

Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor soiului Lora şi Codreanca.

Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor soiului Lora şi Codreanca.

Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor soiului Lora şi Codreanca.

Mihov Dmitri, doctorand UASM

Abstract. A study was carried out in the southern zone of Republic of Moldova to evaluate the influence of gibberelic acid (GA₃) on the quality of grappes and berries. It was established that the treatment of inflorescence of the seeded grape variety Lora and Codreanca by biological active substances – gibberelic acid (GA) leads to increase in the size and weight of clusters and berries, productivity of vines and grape quality. The weight of clusters and berries increases at 2,9 and 1,4 time to variety Lora and 1,2 time the weight of clusters to Codreanca. We have established that for seeded grape variety Lora and Codreanca the maximal effect on the quality berries is application of GA₃ in the first growth period (diameter berry – 3- 6 mm) with concentration 40 mg/l.

Index terms: seeded grape, gibberellic acid, quality of grapes, quality of berries.

INTRODUCERE

În plan mondial, Republica Moldova este clasată printre statele cu o ramura viticolă tradiţional dezvoltată. În ţara noastră, cu condiţii naturale de climă şi de sol destul de favorabile pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie, viticultura reprezintă una din ramurile principale ale agriculturii.

O verigă importantă şi deosebită în tehnologia de cultivare a strugurilor de masă o reprezintă aplicarea regulatorilor de creştere. Reuşita aplicării fitohormonilor la viţa de vie depinde mult de factorii interni şi externi (climaterici, culturali, agronomici), care pot schimba radical efectul aşteptat. Combinaţia între momentul aplicării, concentraţia şi temperatura influenţează direct scopul scontat. Aplicarea în momentul necorespunzător şi în doze prea mari, afectează nu doar roada anului cultivării, ci şi cea a anului următor [1].

Scopul investigaţiilor include determinarea influenţei giberelinei (GA₃) asupra calităţii producţiei la soiul Lora şi Codreanca.

MATERIALE ŞI METODE

Cercetările au fost efectuate pe parcursul anului 2009, în plantaţia viticolă fondată în primăvara anului 2007 la SRL „Terra-Vitis”, ce se află la Sudul Republicii Moldova. În această regiune temperatura medie lunară reprezintă 9,9ºC, suma precipitaţiilor constituie 454 mm, iar suma temperaturilor biologic active reprezintă 3200-3400ºC, condiţii favorabile pentru dezvoltarea şi fructificarea strugurilor de masă.

Obiectul cercetării reprezintă soiurile Lora şi Codreanca. Butucii sunt conduşi după forma cordon orizontal bilateral – formă cu răspândire largă înzonele de cultură neprotejată ale viţei de vie. Distanţa de plantare de 3,0 x 1,5 m.

Variantele au fost organizate în 3 repetiţii cu 5 butuci în fiecare repetiţie.

Experiența efectuată asupra soiului Lora a fost bifactorială, unde factorul A a fost doza preparatului, iar factorul B – termenul de aplicare. Acidul giberelic (GA₃) s-a aplicat la sfîrşitul înfloritului (90-100 %) în doze de 5; 10 şi 20 mg/l şi în faza creşterii active a bobiţelor (Ø bob.- 3-4 mm) – 20; 40; 60 mg/l separat şi în combinaţie.

La soiul Codreanca acidul giberelic (GA₃) s-a aplicat în două faze: la sfîrşitul înfloritului – cu scopul legării bobiţelor în concentraţie de 20 mg/l şi în perioada creşterii active a bobiţelor – cu scopul măririi greutăţii medii a strugurilor, bobiţelor şi uniformităţii lor în concentaraţiede 20, 40 şi 60 mg/l.

Giberelina (GA₃), la ambele soiuri, în prima şi a doua faza a fost aplicată cu ajutorul stropitorilor manuale.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Principalele avantaje ale soiurilor studiate reprezintă productivitatea înaltă, constantă, abundentă şi coacerea timpurie. Printre aspectele negative ale lor se poate de menţionat numărul de struguri pe lăstar foarte mare şi dezvoltarea neuniformă a bobiţelor (meierea şi mărgeluirea pronunţată).

Aşadar, pentru a obţine o producţie calitativă, la aceste soiuri trebuie de efectuat obligatoriu un complex de măsuri, cum ar fi: normarea încărcăturii cu rod (inclusiv răritul strugurilor), desfrunzitul înainte de coacere, cîrnitul lăstarilor şi aplicarea regulatorilor de creştere (GA₃, etephon).

Rolul fiziologic al acţiunii giberelinelor asupra viţei de vie este unul complex, ele promovează direct diviziunea celulară, au o acţiune de protecţie asupra activităţii auxinelor (favorizînd acumularea acestora în ţesuturi) şi un rol important în fenomenele de elongaţie celulară, au acţiune directă asupra formării şi dezvoltării floemului şi xilemului, şi, probabil cea mai importantă proprietate contribuie la mobilizarea asimilatelor, mai ales în primele faze de dezvoltare a bobiţelor [2].

Din datele experienţei anului 2009, reiese că soiul Lora este receptiv la aplicarea giberelinei (GA₃). S-au obţinut rezultate variate atît din cauza dozelor, cît și termenilor de aplicare diferiți. Acidul giberelic (GA₃) aplicat la sfîrşitul înfloritului la soiul Lora în concentraţie de 20 mg/l a determinat o majorare de două ori a greutăţii strugurilor comparativ martorului (de la 619,2 g la 1274,0), iar în combinaţie cu GA₃–60 mg/l greutatea medie a crescut de 2,9 ori faţă de martor (de la 619,2 g la 1771,3). Majorarea greutăţii strugurilor în primul caz s-a datorat influenţei giberelinei (GA₃) asupra legării bobiţelor, iar în al doilea caz legării bobiţelor şi creşterii ulterioare a lor (tab. 1).

Tabelul 1 Influenţa giberelinei (GA3) asupra calităţii strugurilor la soiul Lora. SRL “Terra-Vitis”, 2009

Varianta *

Greutatea

str., g

Conc. zah., g/dm³

Acid.

titr.,

g/dm³

Dimensiunile

strugurelui, cm

Dimensiunile

bobiţelor, cm

Greutatea

medie

a 10

boabe,

g

lungi-

mea

lăţimea

părţii de

sus

lăţimea

părţii de

jos

lungi-

mea

lăţimea

Martor

619,2

204,0

5,6

20.2

17,2

6,9

2,6

1,9

68,0

5 mg/l

839,4

21,1

17,0

7,3

2,4

1,5

55,0

5/20 mg/l

1058,4

191,0

5,9

21,2

19,3

7,6

2,6

1,6

62,0

5/40 mg/l

1335,2

23,3

20,8

7,7

2,4

1,6

57,0

5/60 mg/l

1231,0

23,1

17,1

7,5

2,8

1,6

67,0

10 mg/l

1027,2

23,0

17,0

7,0

2,6

1,3

50,0

10/20 mg/l

1431,4

24,6

17,4

7,4

2,4

1,5

54,0

10/40 mg/l

1366,6

21,7

22,5

8,4

2,6

1,5

60,0

10/60 mg/l

1050,2

20,8

18,2

7,8

2,5

1,6

60,0

20 mg/l

1274,0

23,0

19,3

8,0

2,4

1,8

50,0

20/20 mg/l

1215,2

22,9

19,5

7,8

2,3

1,4

46,0

20/40 mg/l

1513,4

23,0

20,6

8,9

2,7

1,9

60,0

20/60 mg/l

1771,3

25,3

20,2

8,5

2,3

1,6

46,0

20 mg/l

940,4

162,0

6,2

22,6

16,0

7,2

3,0

2,1

78,0

40 mg/l

1157,6

178,0

6,0

24,8

18,3

7,5

3,1

2,3

92,0

60 mg/l

1018,4

172,0

6,1

22,8

16,5

7,0

2,8

2,0

74,0

* faza de aplicare: înflorit (5; 10; 20 mg/l), înflorit/postfecundare(5/20; 5/40; 5/60; 10/20; 10/40; 10/60; 20/20; 20/40; 20/60 mg/l) şi postfecundare – când diametrul bobiţei era 4 – 5 mm (20; 40; 60 mg/l).

Cu toate acestea, observațiile generale ale experienței au evidențiat un moment important: la toate variantele unde acidul giberelic (GA₃) s-a aplicat la sfîrşitul înfloritului, strugurii au avut o greutate medie înaltă, însă o compactitate excesivă şi bobiţe cu greutatea medie mai mică ca cea a martorului, ceea ce a influiențat negativ asupra calității strugurilor (fig. 1).

 

Fig. 1 Influenţa giberelinei (GA₃) aplicată la înflorit şi în perioada creşterii active a bobiţelor asupra compactităţii strugurilor la soiul Lora. Varianta GA₃ – 10+40 mg/l. SRL „Terra-Vitis”, 2009

Cele mai bune rezultate privind diametrul bobiţei, greutatea bobiţei, gradul de compactitate s-au obţinut la variantele unde giberelina (GA₃) a fost aplicat în momentul creşterii intensive a bobiţelor (diametrul 3-4 mm).

Deoarece în literatura de specialitate, autorii [3, 4, 5], în majoritatea cazurilor, recomandă pentru ridicarea calităţii strugurilor la soiurile cu seminţe ori cu flori funcţionale feminine aplicarea giberelinei (GA₃) în perioada creşterii active a bobiţelor în doze mai mici sau egale cu 50 mg/l, pentru determinarea dozei orientative în această fază, în 2009, la soiul Lora s-au aplicat următoarele doze de GA₃: 20; 40; 60 mg/l.

 Influenţa giberelinei (GA₃) asupra greutăţii medii a strugurilor şi a 100 bobiţe la soiul Lora. SRL "Terra-Vitis", 2009

Fig. 2. Influenţa giberelinei (GA₃) asupra greutăţii medii a strugurilor şi a 100 bobiţe la soiul Lora. SRL “Terra-Vitis”, 2009

 Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor la soiul Lora. Varianta GA₃-40 mg/l. SRL "Terra-Vitis", 2009

Fig. 3 Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor la soiul Lora. Varianta GA₃-40 mg/l. SRL “Terra-Vitis”, 2009

Cele mai bune rezultate asupra greutăţii medii a strugurilor şi a bobiţelor s-au obţinut la aplicarea dozei de GA₃-40 mg/l. În comparație cu martorul la varianta GA₃-40 mg/l greutatea medie a strugurelui s-a majorat cu 86,9 % (de la 619,2 la 1157,6 g), iar greutatea medie a bobiței a crescut cu 35,3 % (de la 6,8 g la 9,2 g) (fig. 2, fig. 3).

După aceleaşi principii şi cu acelaş scop – de a determina concentraţia orientativă, în 2009 s-a efectuat experienţa la soiul Codreanca.

Rezultatele au fost variate, la variantele unde inflorescenţele au fost tratate cu giberelină (GA₃) la sfîrşitul înfloritului s-au dezvoltat prea multe bobiţe şi ca efect s-au obţinut struguri prea bătuţi şi bobiţe mici. La aplicarea acidului giberelic (GA₃) cînd diametrul bobiţelor era de circa 5-6 mm în concentraţii de 40 mg/l și 60 mg/l s-a depistat o tendință de creștere a greutății medii a strugurilor faţă de martor (tab. 2).

Tabelul 2 Influenţa giberelinei (GA3) asupra calităţii strugurilor la soiul Codreanca. SRL “Terra-Vitis”, 2009

Varianta *

Greutatea

str., g

Conc. zah.,

g/dm³

Acid.

titr.,

g/dm³

Dimensiunile

strugurelui, cm

Dimensiunile

boabei, cm

Greutatea

medie

a 10

boabe,

g

lungi-

mea

lăţimea

părţii de

sus

lăţimea

părţii de

jos

lungi-

mea

lăţimea

Martor

823,6

162,0

4,5

22,2

21,0

6,8

2,2

1,4

42,0

20 mg/l

898,4

26,1

28,0

7,5

2,0

1,2

24,0

20/20 mg/l

878,8

22,9

20,6

7,0

1,9

1,1

36,0

20/40 mg/l

963,2

27,0

26,1

6,6

1,9

1,2

32,0

20/60 mg/l

899,6

154,0

5,2

22,8

22,5

7,2

1,9

1,0

24,0

20 mg/l

792,8

21,4

23,4

6,5

1,7

1,3

36,0

40 mg/l

955,2

22,6

23,5

7,2

2,1

1,2

44,0

60 mg/l

951,6

180,0

5,5

23,2

26,2

6,1

2,2

1,5

42,0

* faza de aplicare: înflorit (20 mg/l), înflorit/postfecundare(20/20; 20/40; 20/60 mg/l) şi posfecundare – când diametrul bobiţelor era de 3-4 mm (20; 40; 60 mg/l)

Pe lîngă creşterea greutăţii medii a strugurilor şi a uniformităţii bobiţelor, acidul giberelic (GA₃) aplicat în perioada creşterii active a bobiţelor a influenţat pozitiv asupra acumulării substanţelor uscate şi intensităţii culorii la coacere, prin aceasta accelerînd coacerea soiului Codreanca. Fracţiunea din masă a substanţelor solubile uscate, în momentul recoltării, în cazul aplicării giberelinei (GA₃) în doză de 60 mg/l a fost cu 1,8 % mai mare faţă de martor, adică ea s-a majorat de la 16,2 la 18,0 %.

CONCLUZII

În urma efectuării analizei rezultatelor cercetărilor putem concluziona următoarele:

  1. după receptivitatea soiurilor cercetate la aplicarea giberelinei (GA), ele se pot clasa: Lora – foarte receptiv; Codreanca – mediu receptiv;

  2. la soiul Lora la toate variantele unde giberelina (GA) s-a aplicat în momentul înfloritului, strugurii obţinuţi au fost prea compacţi, din care cauză majoritatea din ei la recoltare au fost rebutaţi;

  3. cele mai bune rezultate privind diametrul bobiţei, greutatea bobiţei, concentraţia zahărului, gradul de compactitate al strugurilor la soiul Lora s-au obţinut la variantele unde giberelina (GA) a fost aplicată în momentul creşterii intensive a bobiţelor (diametrul 3-4 mm) – varianta optimă fiind – concentraţia de 40 mg/l. Însă la unii struguri s-a observat că vârful ciorchinelor gradul de compactitate a fost foarte ridicat, din cauza înfloritului mai tardiv;

  4. la soiul Codreanca aplicarea giberelinei (GA) în momentul înfloritului, a dus la ridicarea compactităţii strugurilor, din care cauză majoritatea din ei la recoltare au fost rebutaţi;

  5. pentru soiul Codreanca variantele cu rezultate mai bune în urma aplicării giberelinei (GA₃) au fost cele la care strugurii au fost trataţi, când diametrul bobiţelor a fost de 4-5 mm în concentraţie de 40 şi 60 mg/l;

  6. aplicarea giberelinei (GA) în doză de 60 mg/l la soiul Codreanca a dus la grăbirea procesului de maturare, în final strugurii trataţi s-au maturat cu 4-5 zile mai devreme faţă de martor;

Aşadar, în urma analizei rezultatelor se propune pentru evidenţierea concentraţiei cu efect maximal asupra calităţii strugurilor de luat la baza studiului pentru anii de cercetare 2010–2012 la soiul Lora concentraţia de acid giberelic (GA₃) de 40 mg/l, iar termenul de aplicare – cînd diametrul bobițelor este de 4-5 mm, iar pentru soiul Codreanca doza de acid giberelic (GA₃) de 60 mg/l, iar termenul de efectuare a tratamentului – perioada cînd diametrul bobițelor este 5-7 mm.

BIBLIOGRAFIA

 

  1. KORKUTAL, I., BAHAR, EL. et al. The Characteristics of Substances Regulating Growth and Development of Plants and the Utilization of Gibberellic Acid (GA₃) in Viticulture. In: World Journal of Agricultural Sciences. 2008, V4 (3), p. 321 – 325.

  2. MĂNESCU, C., GEORGESCU, M. şi al. Controlul biologic al producţiei în pomicultură şi viticultură. Bucureşti: Ceres, 1989, 244 p.

  3. PEACOCK, B. Delayed growth prevalent in vineyards this spring. In: Grape Notes, University of California Cooperative Extension, V. 4, Is. 2, 2007. http://cetulare. ucanr.edu/newsletters/June_200730407.pdf (vizitat 15.10.2009).

  4. POMMER, C. Double cropping of table grapes in Brazil. In: Chronica Horticulturae, V. 46, N. 2, 2006. p. 22-25.

  5. МАНАНКОВ, М. К. Теория и практика применения гиббереллина в виноградарстве.В: Регуляторы роста растений. Сб. научных трудов. Ленинград, 1989. p. 46-59.