Nu suntem primii sau…O AMFORĂ GRECEASCĂ DESCOPERITĂ LA ȚĂRĂNCUȚA (COM. CHIOSELIA, R-NUL CANTEMIR)

Nu suntem primii sau…O AMFORĂ GRECEASCĂ DESCOPERITĂ LA ȚĂRĂNCUȚA  (COM. CHIOSELIA, R-NUL CANTEMIR)

O AMFORĂ GRECEASCĂ DESCOPERITĂ LA ȚĂRĂNCUȚA

(COM. CHIOSELIA, R-NUL CANTEMIR)

Sergiu POPOVICI, Eugen MISTREANU

Cuvinte cheie: Țărăncuța, amforă, Heracleea Pontică, sec. IV î.Hr.

Key words: Țărăncuța, amphora, Heraclea Pontica, 4th century BC.

Ключевые слова: Цэрэнкуца, амфора, Гераклея Понтийская, IV в. до Р.Х.

În vara anului 2015, pe teritoriul s. Țărăncuța (com. Chioselia, r-nul Cantemir), cu ocazia săpării unor gropi într-o plantație de viță de vie, a fost descoperit de către muncitori un vas grecesc de tip amforă1. Fiind anunțați, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au efectuat o deplasare pentru a examina vasul și locul descoperiri. Astfel, s-a constat că amfora a fost identificată la 1,4 km sud-est de extremitatea sudică a s. Țărăncuța și la 4,3 km nord-est de limita nordică a com. Burlacu, în partea superioară a unei cumpene de apă situată între râurile Salcia Mică și Ialpugel (Fig.1). Descoperitorii vasului (Fig. 2) au predat amfora spre păstrare Muzeului de Istorie și Etnografie din com. Burlacu, r-nul Cahul.

Amfora a fost confecționată din pastă nisipoasă, cu particule negre și cenușii în compoziție, în urma arderii obținând culoarea cărămizie deschisă. Vasul are corpul piriform alungit, gâtul cilindric înalt, cu buza profilată, torțile înalte, ovale în secțiune, piciorul fiind profilat, lățit la bază, cu cavitate medie în talpă. Pe gâtul amforei se observă urmele uzate, nedescifrabile ale unei ştampile englife, de formă dreptunghiulară (Înălțimea vasului=64 cm; diametrul buzei variază de la 8,5 la 9,3 cm; diametrul maxim al corpului=24 cm; înălțimea torților=22 cm; diametrul maxim al piciorului= 5 cm (Fig. 3).

   Cu privire la încadrarea tipologică și cronologică a piesei, ne conducem de schema propusă de către reputatul amforolog S.Ju. Monahov. Conform acestei clasificări, exemplarul de la Țărăncuța se atribuie producției Heracleei Pontice și se încadrează în tipul I-A, varianta I-A-3. Recipientele acestei variante au o capacitate de 6,56 litri si 7,05 litri. Cronologic, vasul poate fi datat în sferturile doi și trei ale sec. IV î.Hr.

   Grupele amforelor Heracleei Pontice din sec. IV-III î.Hr., utilizate ca ambalaje pentru transportarea mai ales a vinului, sunt unele dintre cele mai răspândite în spațiul de la est de Carpați. Se remarcă prezența lor mai ales în contextul necropolelor tumulare scitice. Dintre acestea, putem remarca descoperirile de la Divizia, Plavni, Krasnoe, Butor etc. Nu lipsesc amforele de Heracleea Pontică nici în mediul culturii getice, fragmente de astfel de vase, dar și exemplare întregibile, fiind descoperite în siturile fortificate de la Hîrtopul Mare, Butuceni, Potîrca, Stolniceni, Saharna Mare, Saharna-La Revechin etc. O grupare mai mare a amforelor heracleote se atestă totuși în partea sudică a spațiului pruto-nistrean. Ele pătrundeau în zonă din orașele-polisuri grecești de pe țărmul Mării Negre prin intermediul arterelor fluviale, fiind comercializate în mediul barbar.

   Pentru a stabili contextul arheologic în care a fost găsită amfora, în punctul descoperirii am realizat un sondaj, cu dimensiunile de 4×4 m, și am prospectat perieghetic zona aferentă. În cuprinsul sondajului urmele unui eventual complex arheologic din care ar proveni amfora nu au fost identificate (Fig. 4). Drept rezultat al cercetărilor de suprafață însă, la distanța de circa 0,28-0,35 km spre sud de locul descoperii amforei am sesizat urmele a cinci tumuli mici și aplatizați, iar la aproximativ 0,40-0,45 km sud de aceste situri am stabilit existența a altor patru movile aplatizate, dintre care se evidențiază una mai mare, cu diametrul de circa 40 m și înălțimea de 1,5 m (Fig. 5). Aceasta din urmă figurează în: Repertoriul monumentelor arheologice din Republica Moldova. Raionul Cantemir, sub numele de Tumulul 2. Un alt sit consemnat în Repertoriu – Tumulul 1, este situat la 1,6 km est de localitatea Chioselia pe partea superioara a unui platou.

        Luând în considerație numărul mare de tumuli înregistrați în zona descoperiri amforei, putem presupune că vasul a fost depus drept ofrandă într-o zona funerară, folosită drept necropolă tumulară de către comunitățile ce au populat zona de sud a spațiului pruto-nistrean în   sec. VII-IV î. Hr.

SUMMARY

GREEK AMPHORA FROM ȚĂRĂNCUȚA VILLAGE (CHIOSELIA COMMUNE, CANTEMIR DISTRICT)

In the summer of 2015 on the territory of Țărăncuța village in Chioselia commune, during agricultural works an amphora was found. The vessel is of elongated proportions, made of clay with the addition of sand. On the amphora neck, shabby, indecipherable traces of a stamp are observed. According to the classification of Greek amphorae found in the northern Black Sea, proposed by S. Y. Monakhov (2003), the vessel from Țărăncuța can be attributed to the type I-A, version I-A-2 Herakleian ceramic containers, and can be dated to the second and third quarter of the 4th century BC. On the spot where we found the vessel, we excavated a 4 x 4 meters site, but found no traces of any archaeological complex.

РЕЗЮМЕ

ГРЕЧЕСКАЯ АМФОРА ИЗ С. ЦЭРЭНКУЦА (КОММ. КЕСЕЛИЯ,

КАНТЕМИРСКИЙ Р-Н)

Летом 2015 г. на территории с. Цэрэнкуца комм. Кеселиа, в ходе сельскохозяйственных работ была найдена амфора. Сосуд вытянутых пропорций, изготовленный из глины с примесью песка. На шее амфоры видны потертые, неразборчивые следы штампа. Согласно классификации греческих амфор, найденных в северном Причерноморье, предложенной С.Ю. Моноховым (2003), сосуд из Цэрэнкуца можно отнести к типу IA, вариант IA-2 Гераклейской керамической тары, и датировать второй и третьей четвертью IV в. до Р.Х. На месте где был найден сосуд, нами был разбит шурф 4 х 4 м, следов какого либо археологического комплекса обнаружено не было.

1 Aducem sincere mulțumiri d-lui Piotr Mihov, proprietarul terenului, pentru sprijinul acordat în timpul cercetărilor.

Fig. 1. Locul descoperiri amforei

Fig. 2. Momentul în care a fost descoperită amfora.

Fig. 3. Amfora de la Țărăncuța.

Fig. 4. Vedere dinspre nord asupra sondajului.

Fig. 5. Imagine orto-foto asupra zonei în care a fost descoperită amfora. 1, locul descoperirii, 2, tumuli. Fig. 1Fig. 2Fig. 3Fig. 4Fig. 5IMG_20150701_121904_HDRIMG_20150701_122208_HDRIMG_20150717_163540_HDR

 

Protestul agricultorilor – cartonaş de avertizare…deocamdată de culoare verde

problema tuturor

” – Toţi suntem în aceeaşi barcă!”, afirmă agricultorii.

“- Eu sunt în barcă, tu eşti în apă. Să te vedem cum înoţi.” – răspunsul conducerii Republicii Moldova (replică preluată din filmul “Ace in the Hole“, 1951).

Cu toate că sunt în toiul lucrărilor de primăvară, agricultorii din toată ţara au ieşit vineri (27 martie 2015) la un protest paşnic. Pe drumurile naţionale au ieșit peste 3500 fermieri care au scos pe acostamentul traseelor rutiere circa 2000 unități tehnice.

La aceste acțiuni fermierii au cerut autorităților să ia măsuri urgente de soluționare a problemelor lor, făcute publice anterior:

1. Majorarea Fondului de subvenționare a agriculturii pentru anul 2015 la o valoare nu mai mică de 1 mlrd. 200 mln. lei.

2. Păstrarea cotei TVA de 8 % la producția agricolă.

3. Promovarea și adoptarea în Parlament a modificărilor la legea cu privire la piața produselor petroliere.

4. Începerea cît mai curînd a finanțătii proiectelor investiționale în agricultură din creditul polonez la o dobîndă nu mai mare de 1%.

5. Asigurarea creditării în agricultură la dobînzi mici.

6. Achitarea în regim de urgență a datoriilor acumulate de către stat față de agricultori în a.2014 la plata subvențiilor și compensațiilor pentru strugurii și merele livrate la procesare și pierderilor suportate în urma înghețurilor din luna octombrie 2014, care au compromis recolta de mere.

În cazul în care autoritățile statului vor manifesta iresponsabilitate și neglijență față de revendicările agricultorilor și nu vor porni soluționarea reală a problemelor cu care se confruntă agricultura Moldovei, în următoarele 10 zile, protestele vor fi reluate cu blocarea traseelor rutiere naționale. (extras din Comunicat de presă)

  Şi în sudul Republicii agricultorii, printre care SRL “Terra-Vitis”, au ieşit la protestul paşnic pe traseul naţional Taraclia – Cahul şi speră că nu se va ajunge la situaţie de cartonaş galben sau şi mai rău de culoare roşie.

protest

protest 2

 în imagine mecanizatorii gospodăriei SRL “Terra-Vitis” la protest (din stînga spre dreapta: Munteanu Stepan, Iacovlev Ion, Preuteasă Petru, Irizan Marcel şi Irizan Oleg).protest 3

Piaţa este “o doamnă ” capricioasă

Piaţa este “o doamnă ” capricioasă

În ultima vreme se vorbeşte mult despre strategia de dezvoltare a sectorului strugurilor de masă, tehnologiile de cultivare, soiurile de perspectivă ş.a.
În plantaţia viticolă din gospodăria noastră am încercat să relatăm despre unele aspecte din tehnologia de cultivare astrugurilor de masă, care după părerea mea sunt esenţiale la etapa i în condiţiile în care ne aflăm, pentru a primi o recoltă cât mai înaltă, cu o calitate sporită a strugurilor şi profitabilitate ridicată a plantaţiilor noastre.
Şirul operaţiilor tehnologice, care se execută în plantaţiile din SRL “Terra – Vitis”, cuprinde:

1. tăiatul viţei de vie;
2. operaţiile în verde: – plivitul lăstarilor (1,2,3); – ciupitul lăstarilor înainte de înflorit (mai ales la soiurile ce au dereglări în timpul înfloritului); – polenizarea artificială; – răritul strugurilor; -scurtarea strugurilor; – legatul lăstarilor; cârnitul lăstarilor; – desfrunzitul (defolierea) lăstarilor pentru colorarea bobiţelor şi aerisirea butucilor.

3. aplicarea giberelinei (la nivel de cercetare);

4. aplicarea inciziei inelare (la nivel de cercetare);

5. protecţia plantelor;

Polenizarea artificială o efectuăm la soiurile cu flori funcţional feminine (Lora, Talisman, Victoria (rus), Podarok Zaporojiu) sau la cele predispuse la mărgeluire, cum ar fi Codreanca, Cardinal, Coarna Neagră ş.a. Se execută acest procedeu mecanizat în timpul înfloritului, când gradul de înflorire atinge 80 – 90 %.

Normarea recoltei este operaţia principală, care influenţează pozitiv calitatea strugurilor (în final şi preţul de realizare). Efectuăm acest procedeu în două etape: prima – în timpul tăiatului; a doua – în timpul răritului strugurilor. În ambele cazuri ne conducem de regulile teoretice elaborate de savanţi. Înainte de tăiatul viţei de vie trebuie să cunoaştem bine embriologia, determinată într-un laborator specializat sau măcar coeficientul de fertilitate caracteristic fiecărui soi, pentru a lăsa numărul necesar de ochi pentru recolta programată.

Este foarte important de găsit corect raportul dintre struguri şi lăstari pentru fiecare soi aparte. Mulţi viticultori , care ignoră acest factor, în final pierd foarte mult în calitatea strugurilor produşi. Se cunoaşte teoretic, că pentru 1 kg de struguri este nevoie de 2 m² suprafaţă foliară. Şi, dacă, un lăstar normal dezvoltat are aproximativ 0,5 m² de suprafaţă foliară, rezultă că el poate hrăni 300 – 400 g de boabe. Astfel, în funcţie de greutatea medie a unui strugure, în plantaţia noastră avem diferite raporturi dintre struguri şi lăstari. La 1 strugure pot fi 1; 1,5; 2; 3 sau chiar 4 lăstari (exemplu 1 strugure de s. Arcadia are nevoie de minimum 3 lăstari normal dezvoltaţi).

În ţările cu sectorul strugurilor de masă dezvoltat se acordă o mare atenţie etapei de prerecoltare. Se fac operaţii, care la prima vedere ne par ciudate, bizare, dar care în final duc la îmbunătăţirea calităţii strugurilor. Inclusiv, datorită utilizării acestor operaţii, Egiptul a reuşit să cucerească cea mai scumpă piaţă de struguri de masă din lume – cea a Angliei.

În gospodăria noastră, la lucrările din plantaţiile viticole, avem angajaţi din mai multe sate, pe care îi instruim să cunoască bine operaţiile, care urmează să le execute. Pe lângă aceasta, în anul acesta la recoltare am instituit o metodă de control (mai mult autocontrol), care duce ca în lăzile cumpărătorilor să nu nimerească marfă necalitativă. Ea constă în faptul, că fiecare culegător are un bileţel cu numărul său, pe care e obligat să-l pună în fiecare lădiţă cu struguri.

Cunoaştem mai multe mijloace sigure, care duc la majorarea productivităţii şi calităţii strugurilor. În primul rând irigarea (mai ales că trăim într-o zonă secetoasă), dar deoarece suntem lipsiţi de o sursă sigură de apă, nu putem conta pe acest factor.

Alt factor, care teoretic majorează productivitatea este mărirea suprafeţei foliare activ fotosintetice, adică schimbarea construcţiei plantaţiei viticole. Deaceea la seminar am ţinut cu tot dinadinsul, să prezentăm participanţilor o construcţie preluată, dar perfecţionată şi acomodată la condiţiile noastre în formă de Y sau “Gable”. Construcţia dată este mai costisitoare, comparativ construcţiei tradiţionale pe spalieră, în afară de aceasta, este nevoie de minitractoare şi alte agregate, care să încapă sub ea. Sub aşa formă de conducere a butucului în SRL “Terra – Vitis” se vor cultiva 4,5 ha de viţă de vie (Codreanca, Prezentabil, Moldova). Sunt multe întrebări, răspunsurile cărora nu le cunoaştem, sunt multe păreri – cât “pro” atât şi “contra”. Cred, că în 3-4 ani multe lucruri se vor limpezi.

Pentru a porni o afacere cu struguri de masă, un viticultor trebuie să cunoască bine soiurile. În prezent se propun o sumedenie de soiuri cât tradiţionale raionate, atât şi de perspectivă, dar şi foarte multe soiuri absolut necunoscute şi necercetate în condiţiile noastre. La alegerea soiului trebuie de ştiut, în primul rând, ce preferă, ce solicită piaţa. Fiindcă piaţa, după cum se ştie, este “o doamnă” foarte capricioasă şi schimbătoare. Trebuie să fii foarte atent, totdeauna să intuieşti şi să ştii totul despre ea. Pentru penetrarea pe piaţă trebuie să convingi cumpărătorul şi consumatorul că soiul dat este cel mai bun. În afară de aceasta, trebuie de cunoscut rezistenţa lor la ger, la boli, indicii lor calitativi (culoare, gust, aromă, omogenitatea bobiţelor, etc.), cât şi necesitatea folosirii tehnologiilor speciale (polenizarea artificială, aplicarea giberelinei). Anume de aceasta, în 2007, pentru a ne satisface curiozitatea, dar şi a face cunoştinţă şi altor curioşi şi cointeresaţi, am plantat, concomitent cu cele 6 soiuri de bază, o colecţie de soiuri de masă din toate regiunile globului pământesc, care în prezent sunt mai bine de 90 la număr. Doritorii de a le cunoaşte au avut posibilitatea aceasta, atât în cadrul seminarelor organizate 3 ani consecutiv în gospodăria noastră, cât în cadrul vizitelor individuale.

Degustarea soiurilor de struguri de masa. SRL "Terra - Vitis", 2011.

De notat, că multe soiuri noi de selecţie din Ucraina sau Rusia au la bază ca părinţi soiuri moldoveneşti. De exemplu: Talisman (Frumoasa Albă x Vostorg), Arcadia (Moldova x Cardinal), Rişelie (Codreanca x Străşenschii), Pamiati Hirurga (Talisman x Nistru), Viagra (Nistru x Talisman) ş.a. Aceasta arată ce potenţial mare are ţara noastră în domeniul selecţiei soiurilor de masă.

Actualmente pe toate pieţile sunt solicitate soiurile apirene. Avem în colecţie foarte multe varietăţi de acest fel (din Asia, California, Ucraina, Italia). Ele au un neajuns la cultivare în zona noastră – nu sunt rezistente la ger. Acest neajuns se poate evita, cultivând soiurile apirene autohtone, inclusiv obţinute de selecţionerul D. Savin Gh.. Şi ele trebuiesc promovate mai cu insistenţă, ca să le cunoască producătorii din ţară.

La încheiere aş remarca o dorinţă, care, de fapt, planează de mult în rândul viticultorilor. Făcând câteva vizite de studiu, în cadrul APESM, în ţările cu viticultură dezvoltată, am constatat faptul, cât de departe au plecat ei de la tehnologiile noastre tradiţionale, cum au evoluat, cum s-au perfecţionat relaţiile lor în lanţul producere – realizare (export), cum se efectuează legătura între ştiinţă şi producător.

Deaceea se impune formarea unui grup (sau a mai multor) alcătuit din reprezentanţii Guvernului, oamenilor de ştiinţă din domeniu şi producătorilor cu deplasarea în cele mai importante centre de dezvoltare a strugurilor de masă din lume (Italia, Chili, California). Cu studierea acolo a celor mai înaintate tehnologii de cultivare. La reîntoarcerea în ţară de analizat şi de elaborat recomandări practice acomodate la condiţiile noastre. De format 3-4 centre ştiinţifico-practice în toate zonele ţării, unde producătorii de struguri ar putea face cunoştinţă de ceea ce este cel mai performant în lume în ramura noastră.

Aceasta ar fi un salt mare în dezvoltarea ramurii strugurilor de masă.

© Mihov Piotr, 2011

Aplicarea giberelinei şi a inciziei inelare

Aplicarea giberelinei şi a inciziei inelare

   Cineva a concluzionat pe bună dreptate că agricultura la figurat e un joc de noroc, când la masă se află patru persoane: primul – Dumnezeu, al doilea – Statul, al treilea – Cumpărătorul şi al patrulea – Producătorul. Totul era să fie bine, dar vorba e că primii trei îi cunosc cărţile Producătorului şi el astfel nu va putea câştiga niciodată.

   Prin urmare rolul nostru, al producătorilor, e de a alege şi crea cărţi cât mai valoroase (tehnologii de cultivare, soiuri performante), fiindcă altceva nu putem schimba nimic. Tendinţa trebuie să fie spre diminuarea influenţei factorilor negativi şi spre utilizarea la maxim a factorilor pozitivi.

   Pentru a găsi “cărţile de joc” mai valoroase, fiecare în plantaţiile noastre trebuie cât mai mult să experimentăm şi doar atunci vom tinde spre calitatea strugurilor necesari pentru export.

  În gospodăria SRL “Terra – Vitis”, pe lângă tehnicile de cultivare tradiţionale pentru soiurile de masă, se mai încearcă (la moment doar experimental) câteva operaţii pentru majorarea calităţii strugurilor – aplicarea acidului giberelic şi inciziei inelare.

   Giberelina (acid giberelic, GA3) – hormon natural de creştere, ce are ca efect de bază accelerarea diviziunii celulare sau mărirea dimensiunilor celulare, în funcţie de faza de aplicare. De fapt ea se aplică în mai multe domenii: pomicultură – pentru legarea şi răritul chimic a fructelor; legumicultură – legarea fructelor, etc. În sectorul viticol, giberelina are o utilizare foarte largă, noi o utilizăm în mai multe scopuri: majorarea productivităţii, creşterea dimensiunilor bobiţelor, obţinerea uniformităţii bobiţelor, accelerarea coacerii şi uniformităţii culorii (la unele soiuri).

   Giberelina se aplică în diferite faze: înainte de înflorit şi la înflorit – pentru răritul bobiţelor, după înflorit – pentru o legare mai bună, creşterea dimensiunilor bobiţelor şi uniformităţii lor. În dependenţă de fază şi de scop concentraţia giberelinei aplicate variază între 5 şi 200 mg/l.

   Soiurile de struguri de masă după necesitatea aplicării giberelinei se pot împărţi în trei grupe:

  1. aplicarea giberelinei obligatorie: soiurile apirene (Monukka, Thompson Seedless, Flame Seedless, Loose Perlette, Beauty Seedless, etc) la care în mod normal bobiţele sunt mici 1 – 2 g, după aplicare ajung la 3-5 g şi soiurile cu dereglări în momentul înfloritului (ca urmare se primesc bobiţe neuniforme după dimensiuni) – Podarok Zaporojiu, Lora, Talisman, etc.

  2. aplicarea giberelinei facultativă: soiurile care se pot cultiva şi fără aplicarea acidului giberelic, însă calitatea strugurilor în urma aplicării vizibil creşte – Cardinal, Muscat de Hamburg, Iubilei Juravelea.

  3. soiurile la care giberelina are efect mic (negativ) sau trebuie de cercetat: Moldova, Ialovenschii ustoicivîi, Arcadia, Prezentabil, Italia.

   Giberelina are efect local, pentru a ne convige de acest fapt, am efectuat următoarea experienţă. În timpul tratării o jumătate a unui strugure a fost acoperită cu o pungă, ca rezultat bobiţele tratate s-au dovedit a fi de două ori mai măşcate, decât cele acoperite (Figura 1şi Figura 2).

Aplicarea giberelinei doar pe partea neacoperită la soiul Thompson Seedless. SRL "Terra - Vitis", 2011.
Figura 1 Aplicarea giberelinei doar pe partea neacoperită la soiul Thompson Seedless. SRL "Terra - Vitis", 2011.
Efectul local după aplicarea giberelinei la soiul Thompson Seedless. SRL "Terra - Vitis", 2011.
Figura 2. Efectul local după aplicarea giberelinei la soiul Thompson Seedless. SRL "Terra - Vitis", 2011.

   Giberelina se comercializează sub formă de praf (Rusia, Ucraina) care trebuie dizolvat în alcool şi adus la concentraţia necesară şi sub formă de pastile (Italia, Grecia, Chili), care se dizolvă nemijlocit în apă. Strugurii se tratează local cu ajutorul stropitoarei manuale sau se înmoaie într-un vas.

    După o relatare recentă despre aplicarea giberelinei, auzeam părerea unor producători locali ce considerau un atare procedeu migălos şi costisitor. Ca replică pot spune că răritul bobiţelor e cu mult mai migălos şi costisitor, dar italienii îl fac din anii ’20 ai secolului trecut şi să le reamintesc scopul principal al producătorilor – a oferi consumatorilor struguri atractivi şi gustoşi…iar cheltuielile se vor recupera prin recolta de înaltă calitate.

   Un alt procedeu încercat în gospodărie este inelarea sau incizia inelară. Procedeu ce se utilizează cu scopul îmbunătăţirii calităţii strugurilor. Ca şi orice organism viu, viţa de vie dispune de un sistem de circulaţie a substanţelor. Sărurile minerale împreună cu apa sunt absorbite de către sistemul radicular şi transportate către frunze prin ţesuturile lemnoase (xilemă). Substanţele plastice, rezultate din fotosinteză, sunt transportate în sens invers: de la frunze – către struguri, lăstari, coarde, braţe, tulpină şi rădăcini în scop nutriţional. Aici ne implicăm noi prin întreruperea (efectuarea unei răni) în transportul invers a substanţelor nutritive cu scopul reţinerii pe o anumită perioadă a substanţelor în organele dorite (struguri, lăstari). Oprindu-se de-asupra inelului, substanţele nutritive hrănesc suplimentar organele situate de-asupra (struguri, lăstari, frunze), astfel ele au o dezvoltare mai bună. Inelarea constă în tăierea şi înlăturarea unui inel de scoarţă de 3 – 5 mm lăţime. Operaţia poate fi executată pe tulpină, pe braţe, la baza coardei de rod, sub prima inflorescenţă de la bază pe lăstarii fertili, cu ajutorul unui secator special (Figura 3).

Secatore speciale pentru efectuarea inciziei inelare.
Figura 3 Secatore speciale pentru efectuarea inciziei inelare.

  Ca şi giberelina, inelarea se execută în mai multe scopuri: pentru legare mai bună, evitarea mărgeluirii, accelerarea coacerii.

  Gospodăria este situată în zona de Sud, de aceea preţul de realizare a strugurilor depinde nu doar de calitatea lor, dar şi de termenul de realizare a lor. Cu ajutorul inciziei inelare noi am reuşit cu succes să realizăm cu aproximativ 10 zile (pe 25 iulie) înainte strugurii soiului Black Emerald, care în mod normal se coc pe 5 – 10 august. Prin urmare, astfel de struguri maturizaţi la data indicată pot fi comercializaţi la un preţ mai convenabil.

Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor soiului Lora şi Codreanca.

Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor soiului Lora şi Codreanca.

Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor soiului Lora şi Codreanca.

Mihov Dmitri, doctorand UASM

Abstract. A study was carried out in the southern zone of Republic of Moldova to evaluate the influence of gibberelic acid (GA₃) on the quality of grappes and berries. It was established that the treatment of inflorescence of the seeded grape variety Lora and Codreanca by biological active substances – gibberelic acid (GA) leads to increase in the size and weight of clusters and berries, productivity of vines and grape quality. The weight of clusters and berries increases at 2,9 and 1,4 time to variety Lora and 1,2 time the weight of clusters to Codreanca. We have established that for seeded grape variety Lora and Codreanca the maximal effect on the quality berries is application of GA₃ in the first growth period (diameter berry – 3- 6 mm) with concentration 40 mg/l.

Index terms: seeded grape, gibberellic acid, quality of grapes, quality of berries.

INTRODUCERE

În plan mondial, Republica Moldova este clasată printre statele cu o ramura viticolă tradiţional dezvoltată. În ţara noastră, cu condiţii naturale de climă şi de sol destul de favorabile pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie, viticultura reprezintă una din ramurile principale ale agriculturii.

O verigă importantă şi deosebită în tehnologia de cultivare a strugurilor de masă o reprezintă aplicarea regulatorilor de creştere. Reuşita aplicării fitohormonilor la viţa de vie depinde mult de factorii interni şi externi (climaterici, culturali, agronomici), care pot schimba radical efectul aşteptat. Combinaţia între momentul aplicării, concentraţia şi temperatura influenţează direct scopul scontat. Aplicarea în momentul necorespunzător şi în doze prea mari, afectează nu doar roada anului cultivării, ci şi cea a anului următor [1].

Scopul investigaţiilor include determinarea influenţei giberelinei (GA₃) asupra calităţii producţiei la soiul Lora şi Codreanca.

MATERIALE ŞI METODE

Cercetările au fost efectuate pe parcursul anului 2009, în plantaţia viticolă fondată în primăvara anului 2007 la SRL „Terra-Vitis”, ce se află la Sudul Republicii Moldova. În această regiune temperatura medie lunară reprezintă 9,9ºC, suma precipitaţiilor constituie 454 mm, iar suma temperaturilor biologic active reprezintă 3200-3400ºC, condiţii favorabile pentru dezvoltarea şi fructificarea strugurilor de masă.

Obiectul cercetării reprezintă soiurile Lora şi Codreanca. Butucii sunt conduşi după forma cordon orizontal bilateral – formă cu răspândire largă înzonele de cultură neprotejată ale viţei de vie. Distanţa de plantare de 3,0 x 1,5 m.

Variantele au fost organizate în 3 repetiţii cu 5 butuci în fiecare repetiţie.

Experiența efectuată asupra soiului Lora a fost bifactorială, unde factorul A a fost doza preparatului, iar factorul B – termenul de aplicare. Acidul giberelic (GA₃) s-a aplicat la sfîrşitul înfloritului (90-100 %) în doze de 5; 10 şi 20 mg/l şi în faza creşterii active a bobiţelor (Ø bob.- 3-4 mm) – 20; 40; 60 mg/l separat şi în combinaţie.

La soiul Codreanca acidul giberelic (GA₃) s-a aplicat în două faze: la sfîrşitul înfloritului – cu scopul legării bobiţelor în concentraţie de 20 mg/l şi în perioada creşterii active a bobiţelor – cu scopul măririi greutăţii medii a strugurilor, bobiţelor şi uniformităţii lor în concentaraţiede 20, 40 şi 60 mg/l.

Giberelina (GA₃), la ambele soiuri, în prima şi a doua faza a fost aplicată cu ajutorul stropitorilor manuale.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Principalele avantaje ale soiurilor studiate reprezintă productivitatea înaltă, constantă, abundentă şi coacerea timpurie. Printre aspectele negative ale lor se poate de menţionat numărul de struguri pe lăstar foarte mare şi dezvoltarea neuniformă a bobiţelor (meierea şi mărgeluirea pronunţată).

Aşadar, pentru a obţine o producţie calitativă, la aceste soiuri trebuie de efectuat obligatoriu un complex de măsuri, cum ar fi: normarea încărcăturii cu rod (inclusiv răritul strugurilor), desfrunzitul înainte de coacere, cîrnitul lăstarilor şi aplicarea regulatorilor de creştere (GA₃, etephon).

Rolul fiziologic al acţiunii giberelinelor asupra viţei de vie este unul complex, ele promovează direct diviziunea celulară, au o acţiune de protecţie asupra activităţii auxinelor (favorizînd acumularea acestora în ţesuturi) şi un rol important în fenomenele de elongaţie celulară, au acţiune directă asupra formării şi dezvoltării floemului şi xilemului, şi, probabil cea mai importantă proprietate contribuie la mobilizarea asimilatelor, mai ales în primele faze de dezvoltare a bobiţelor [2].

Din datele experienţei anului 2009, reiese că soiul Lora este receptiv la aplicarea giberelinei (GA₃). S-au obţinut rezultate variate atît din cauza dozelor, cît și termenilor de aplicare diferiți. Acidul giberelic (GA₃) aplicat la sfîrşitul înfloritului la soiul Lora în concentraţie de 20 mg/l a determinat o majorare de două ori a greutăţii strugurilor comparativ martorului (de la 619,2 g la 1274,0), iar în combinaţie cu GA₃–60 mg/l greutatea medie a crescut de 2,9 ori faţă de martor (de la 619,2 g la 1771,3). Majorarea greutăţii strugurilor în primul caz s-a datorat influenţei giberelinei (GA₃) asupra legării bobiţelor, iar în al doilea caz legării bobiţelor şi creşterii ulterioare a lor (tab. 1).

Tabelul 1 Influenţa giberelinei (GA3) asupra calităţii strugurilor la soiul Lora. SRL “Terra-Vitis”, 2009

Varianta *

Greutatea

str., g

Conc. zah., g/dm³

Acid.

titr.,

g/dm³

Dimensiunile

strugurelui, cm

Dimensiunile

bobiţelor, cm

Greutatea

medie

a 10

boabe,

g

lungi-

mea

lăţimea

părţii de

sus

lăţimea

părţii de

jos

lungi-

mea

lăţimea

Martor

619,2

204,0

5,6

20.2

17,2

6,9

2,6

1,9

68,0

5 mg/l

839,4

21,1

17,0

7,3

2,4

1,5

55,0

5/20 mg/l

1058,4

191,0

5,9

21,2

19,3

7,6

2,6

1,6

62,0

5/40 mg/l

1335,2

23,3

20,8

7,7

2,4

1,6

57,0

5/60 mg/l

1231,0

23,1

17,1

7,5

2,8

1,6

67,0

10 mg/l

1027,2

23,0

17,0

7,0

2,6

1,3

50,0

10/20 mg/l

1431,4

24,6

17,4

7,4

2,4

1,5

54,0

10/40 mg/l

1366,6

21,7

22,5

8,4

2,6

1,5

60,0

10/60 mg/l

1050,2

20,8

18,2

7,8

2,5

1,6

60,0

20 mg/l

1274,0

23,0

19,3

8,0

2,4

1,8

50,0

20/20 mg/l

1215,2

22,9

19,5

7,8

2,3

1,4

46,0

20/40 mg/l

1513,4

23,0

20,6

8,9

2,7

1,9

60,0

20/60 mg/l

1771,3

25,3

20,2

8,5

2,3

1,6

46,0

20 mg/l

940,4

162,0

6,2

22,6

16,0

7,2

3,0

2,1

78,0

40 mg/l

1157,6

178,0

6,0

24,8

18,3

7,5

3,1

2,3

92,0

60 mg/l

1018,4

172,0

6,1

22,8

16,5

7,0

2,8

2,0

74,0

* faza de aplicare: înflorit (5; 10; 20 mg/l), înflorit/postfecundare(5/20; 5/40; 5/60; 10/20; 10/40; 10/60; 20/20; 20/40; 20/60 mg/l) şi postfecundare – când diametrul bobiţei era 4 – 5 mm (20; 40; 60 mg/l).

Cu toate acestea, observațiile generale ale experienței au evidențiat un moment important: la toate variantele unde acidul giberelic (GA₃) s-a aplicat la sfîrşitul înfloritului, strugurii au avut o greutate medie înaltă, însă o compactitate excesivă şi bobiţe cu greutatea medie mai mică ca cea a martorului, ceea ce a influiențat negativ asupra calității strugurilor (fig. 1).

 

Fig. 1 Influenţa giberelinei (GA₃) aplicată la înflorit şi în perioada creşterii active a bobiţelor asupra compactităţii strugurilor la soiul Lora. Varianta GA₃ – 10+40 mg/l. SRL „Terra-Vitis”, 2009

Cele mai bune rezultate privind diametrul bobiţei, greutatea bobiţei, gradul de compactitate s-au obţinut la variantele unde giberelina (GA₃) a fost aplicat în momentul creşterii intensive a bobiţelor (diametrul 3-4 mm).

Deoarece în literatura de specialitate, autorii [3, 4, 5], în majoritatea cazurilor, recomandă pentru ridicarea calităţii strugurilor la soiurile cu seminţe ori cu flori funcţionale feminine aplicarea giberelinei (GA₃) în perioada creşterii active a bobiţelor în doze mai mici sau egale cu 50 mg/l, pentru determinarea dozei orientative în această fază, în 2009, la soiul Lora s-au aplicat următoarele doze de GA₃: 20; 40; 60 mg/l.

 Influenţa giberelinei (GA₃) asupra greutăţii medii a strugurilor şi a 100 bobiţe la soiul Lora. SRL "Terra-Vitis", 2009

Fig. 2. Influenţa giberelinei (GA₃) asupra greutăţii medii a strugurilor şi a 100 bobiţe la soiul Lora. SRL “Terra-Vitis”, 2009

 Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor la soiul Lora. Varianta GA₃-40 mg/l. SRL "Terra-Vitis", 2009

Fig. 3 Influenţa giberelinei (GA₃) asupra calităţii strugurilor la soiul Lora. Varianta GA₃-40 mg/l. SRL “Terra-Vitis”, 2009

Cele mai bune rezultate asupra greutăţii medii a strugurilor şi a bobiţelor s-au obţinut la aplicarea dozei de GA₃-40 mg/l. În comparație cu martorul la varianta GA₃-40 mg/l greutatea medie a strugurelui s-a majorat cu 86,9 % (de la 619,2 la 1157,6 g), iar greutatea medie a bobiței a crescut cu 35,3 % (de la 6,8 g la 9,2 g) (fig. 2, fig. 3).

După aceleaşi principii şi cu acelaş scop – de a determina concentraţia orientativă, în 2009 s-a efectuat experienţa la soiul Codreanca.

Rezultatele au fost variate, la variantele unde inflorescenţele au fost tratate cu giberelină (GA₃) la sfîrşitul înfloritului s-au dezvoltat prea multe bobiţe şi ca efect s-au obţinut struguri prea bătuţi şi bobiţe mici. La aplicarea acidului giberelic (GA₃) cînd diametrul bobiţelor era de circa 5-6 mm în concentraţii de 40 mg/l și 60 mg/l s-a depistat o tendință de creștere a greutății medii a strugurilor faţă de martor (tab. 2).

Tabelul 2 Influenţa giberelinei (GA3) asupra calităţii strugurilor la soiul Codreanca. SRL “Terra-Vitis”, 2009

Varianta *

Greutatea

str., g

Conc. zah.,

g/dm³

Acid.

titr.,

g/dm³

Dimensiunile

strugurelui, cm

Dimensiunile

boabei, cm

Greutatea

medie

a 10

boabe,

g

lungi-

mea

lăţimea

părţii de

sus

lăţimea

părţii de

jos

lungi-

mea

lăţimea

Martor

823,6

162,0

4,5

22,2

21,0

6,8

2,2

1,4

42,0

20 mg/l

898,4

26,1

28,0

7,5

2,0

1,2

24,0

20/20 mg/l

878,8

22,9

20,6

7,0

1,9

1,1

36,0

20/40 mg/l

963,2

27,0

26,1

6,6

1,9

1,2

32,0

20/60 mg/l

899,6

154,0

5,2

22,8

22,5

7,2

1,9

1,0

24,0

20 mg/l

792,8

21,4

23,4

6,5

1,7

1,3

36,0

40 mg/l

955,2

22,6

23,5

7,2

2,1

1,2

44,0

60 mg/l

951,6

180,0

5,5

23,2

26,2

6,1

2,2

1,5

42,0

* faza de aplicare: înflorit (20 mg/l), înflorit/postfecundare(20/20; 20/40; 20/60 mg/l) şi posfecundare – când diametrul bobiţelor era de 3-4 mm (20; 40; 60 mg/l)

Pe lîngă creşterea greutăţii medii a strugurilor şi a uniformităţii bobiţelor, acidul giberelic (GA₃) aplicat în perioada creşterii active a bobiţelor a influenţat pozitiv asupra acumulării substanţelor uscate şi intensităţii culorii la coacere, prin aceasta accelerînd coacerea soiului Codreanca. Fracţiunea din masă a substanţelor solubile uscate, în momentul recoltării, în cazul aplicării giberelinei (GA₃) în doză de 60 mg/l a fost cu 1,8 % mai mare faţă de martor, adică ea s-a majorat de la 16,2 la 18,0 %.

CONCLUZII

În urma efectuării analizei rezultatelor cercetărilor putem concluziona următoarele:

  1. după receptivitatea soiurilor cercetate la aplicarea giberelinei (GA), ele se pot clasa: Lora – foarte receptiv; Codreanca – mediu receptiv;

  2. la soiul Lora la toate variantele unde giberelina (GA) s-a aplicat în momentul înfloritului, strugurii obţinuţi au fost prea compacţi, din care cauză majoritatea din ei la recoltare au fost rebutaţi;

  3. cele mai bune rezultate privind diametrul bobiţei, greutatea bobiţei, concentraţia zahărului, gradul de compactitate al strugurilor la soiul Lora s-au obţinut la variantele unde giberelina (GA) a fost aplicată în momentul creşterii intensive a bobiţelor (diametrul 3-4 mm) – varianta optimă fiind – concentraţia de 40 mg/l. Însă la unii struguri s-a observat că vârful ciorchinelor gradul de compactitate a fost foarte ridicat, din cauza înfloritului mai tardiv;

  4. la soiul Codreanca aplicarea giberelinei (GA) în momentul înfloritului, a dus la ridicarea compactităţii strugurilor, din care cauză majoritatea din ei la recoltare au fost rebutaţi;

  5. pentru soiul Codreanca variantele cu rezultate mai bune în urma aplicării giberelinei (GA₃) au fost cele la care strugurii au fost trataţi, când diametrul bobiţelor a fost de 4-5 mm în concentraţie de 40 şi 60 mg/l;

  6. aplicarea giberelinei (GA) în doză de 60 mg/l la soiul Codreanca a dus la grăbirea procesului de maturare, în final strugurii trataţi s-au maturat cu 4-5 zile mai devreme faţă de martor;

Aşadar, în urma analizei rezultatelor se propune pentru evidenţierea concentraţiei cu efect maximal asupra calităţii strugurilor de luat la baza studiului pentru anii de cercetare 2010–2012 la soiul Lora concentraţia de acid giberelic (GA₃) de 40 mg/l, iar termenul de aplicare – cînd diametrul bobițelor este de 4-5 mm, iar pentru soiul Codreanca doza de acid giberelic (GA₃) de 60 mg/l, iar termenul de efectuare a tratamentului – perioada cînd diametrul bobițelor este 5-7 mm.

BIBLIOGRAFIA

 

  1. KORKUTAL, I., BAHAR, EL. et al. The Characteristics of Substances Regulating Growth and Development of Plants and the Utilization of Gibberellic Acid (GA₃) in Viticulture. In: World Journal of Agricultural Sciences. 2008, V4 (3), p. 321 – 325.

  2. MĂNESCU, C., GEORGESCU, M. şi al. Controlul biologic al producţiei în pomicultură şi viticultură. Bucureşti: Ceres, 1989, 244 p.

  3. PEACOCK, B. Delayed growth prevalent in vineyards this spring. In: Grape Notes, University of California Cooperative Extension, V. 4, Is. 2, 2007. http://cetulare. ucanr.edu/newsletters/June_200730407.pdf (vizitat 15.10.2009).

  4. POMMER, C. Double cropping of table grapes in Brazil. In: Chronica Horticulturae, V. 46, N. 2, 2006. p. 22-25.

  5. МАНАНКОВ, М. К. Теория и практика применения гиббереллина в виноградарстве.В: Регуляторы роста растений. Сб. научных трудов. Ленинград, 1989. p. 46-59.