Nu suntem primii sau…O AMFORĂ GRECEASCĂ DESCOPERITĂ LA ȚĂRĂNCUȚA (COM. CHIOSELIA, R-NUL CANTEMIR)

Nu suntem primii sau…O AMFORĂ GRECEASCĂ DESCOPERITĂ LA ȚĂRĂNCUȚA  (COM. CHIOSELIA, R-NUL CANTEMIR)

O AMFORĂ GRECEASCĂ DESCOPERITĂ LA ȚĂRĂNCUȚA

(COM. CHIOSELIA, R-NUL CANTEMIR)

Sergiu POPOVICI, Eugen MISTREANU

Cuvinte cheie: Țărăncuța, amforă, Heracleea Pontică, sec. IV î.Hr.

Key words: Țărăncuța, amphora, Heraclea Pontica, 4th century BC.

Ключевые слова: Цэрэнкуца, амфора, Гераклея Понтийская, IV в. до Р.Х.

În vara anului 2015, pe teritoriul s. Țărăncuța (com. Chioselia, r-nul Cantemir), cu ocazia săpării unor gropi într-o plantație de viță de vie, a fost descoperit de către muncitori un vas grecesc de tip amforă1. Fiind anunțați, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au efectuat o deplasare pentru a examina vasul și locul descoperiri. Astfel, s-a constat că amfora a fost identificată la 1,4 km sud-est de extremitatea sudică a s. Țărăncuța și la 4,3 km nord-est de limita nordică a com. Burlacu, în partea superioară a unei cumpene de apă situată între râurile Salcia Mică și Ialpugel (Fig.1). Descoperitorii vasului (Fig. 2) au predat amfora spre păstrare Muzeului de Istorie și Etnografie din com. Burlacu, r-nul Cahul.

Amfora a fost confecționată din pastă nisipoasă, cu particule negre și cenușii în compoziție, în urma arderii obținând culoarea cărămizie deschisă. Vasul are corpul piriform alungit, gâtul cilindric înalt, cu buza profilată, torțile înalte, ovale în secțiune, piciorul fiind profilat, lățit la bază, cu cavitate medie în talpă. Pe gâtul amforei se observă urmele uzate, nedescifrabile ale unei ştampile englife, de formă dreptunghiulară (Înălțimea vasului=64 cm; diametrul buzei variază de la 8,5 la 9,3 cm; diametrul maxim al corpului=24 cm; înălțimea torților=22 cm; diametrul maxim al piciorului= 5 cm (Fig. 3).

   Cu privire la încadrarea tipologică și cronologică a piesei, ne conducem de schema propusă de către reputatul amforolog S.Ju. Monahov. Conform acestei clasificări, exemplarul de la Țărăncuța se atribuie producției Heracleei Pontice și se încadrează în tipul I-A, varianta I-A-3. Recipientele acestei variante au o capacitate de 6,56 litri si 7,05 litri. Cronologic, vasul poate fi datat în sferturile doi și trei ale sec. IV î.Hr.

   Grupele amforelor Heracleei Pontice din sec. IV-III î.Hr., utilizate ca ambalaje pentru transportarea mai ales a vinului, sunt unele dintre cele mai răspândite în spațiul de la est de Carpați. Se remarcă prezența lor mai ales în contextul necropolelor tumulare scitice. Dintre acestea, putem remarca descoperirile de la Divizia, Plavni, Krasnoe, Butor etc. Nu lipsesc amforele de Heracleea Pontică nici în mediul culturii getice, fragmente de astfel de vase, dar și exemplare întregibile, fiind descoperite în siturile fortificate de la Hîrtopul Mare, Butuceni, Potîrca, Stolniceni, Saharna Mare, Saharna-La Revechin etc. O grupare mai mare a amforelor heracleote se atestă totuși în partea sudică a spațiului pruto-nistrean. Ele pătrundeau în zonă din orașele-polisuri grecești de pe țărmul Mării Negre prin intermediul arterelor fluviale, fiind comercializate în mediul barbar.

   Pentru a stabili contextul arheologic în care a fost găsită amfora, în punctul descoperirii am realizat un sondaj, cu dimensiunile de 4×4 m, și am prospectat perieghetic zona aferentă. În cuprinsul sondajului urmele unui eventual complex arheologic din care ar proveni amfora nu au fost identificate (Fig. 4). Drept rezultat al cercetărilor de suprafață însă, la distanța de circa 0,28-0,35 km spre sud de locul descoperii amforei am sesizat urmele a cinci tumuli mici și aplatizați, iar la aproximativ 0,40-0,45 km sud de aceste situri am stabilit existența a altor patru movile aplatizate, dintre care se evidențiază una mai mare, cu diametrul de circa 40 m și înălțimea de 1,5 m (Fig. 5). Aceasta din urmă figurează în: Repertoriul monumentelor arheologice din Republica Moldova. Raionul Cantemir, sub numele de Tumulul 2. Un alt sit consemnat în Repertoriu – Tumulul 1, este situat la 1,6 km est de localitatea Chioselia pe partea superioara a unui platou.

        Luând în considerație numărul mare de tumuli înregistrați în zona descoperiri amforei, putem presupune că vasul a fost depus drept ofrandă într-o zona funerară, folosită drept necropolă tumulară de către comunitățile ce au populat zona de sud a spațiului pruto-nistrean în   sec. VII-IV î. Hr.

SUMMARY

GREEK AMPHORA FROM ȚĂRĂNCUȚA VILLAGE (CHIOSELIA COMMUNE, CANTEMIR DISTRICT)

In the summer of 2015 on the territory of Țărăncuța village in Chioselia commune, during agricultural works an amphora was found. The vessel is of elongated proportions, made of clay with the addition of sand. On the amphora neck, shabby, indecipherable traces of a stamp are observed. According to the classification of Greek amphorae found in the northern Black Sea, proposed by S. Y. Monakhov (2003), the vessel from Țărăncuța can be attributed to the type I-A, version I-A-2 Herakleian ceramic containers, and can be dated to the second and third quarter of the 4th century BC. On the spot where we found the vessel, we excavated a 4 x 4 meters site, but found no traces of any archaeological complex.

РЕЗЮМЕ

ГРЕЧЕСКАЯ АМФОРА ИЗ С. ЦЭРЭНКУЦА (КОММ. КЕСЕЛИЯ,

КАНТЕМИРСКИЙ Р-Н)

Летом 2015 г. на территории с. Цэрэнкуца комм. Кеселиа, в ходе сельскохозяйственных работ была найдена амфора. Сосуд вытянутых пропорций, изготовленный из глины с примесью песка. На шее амфоры видны потертые, неразборчивые следы штампа. Согласно классификации греческих амфор, найденных в северном Причерноморье, предложенной С.Ю. Моноховым (2003), сосуд из Цэрэнкуца можно отнести к типу IA, вариант IA-2 Гераклейской керамической тары, и датировать второй и третьей четвертью IV в. до Р.Х. На месте где был найден сосуд, нами был разбит шурф 4 х 4 м, следов какого либо археологического комплекса обнаружено не было.

1 Aducem sincere mulțumiri d-lui Piotr Mihov, proprietarul terenului, pentru sprijinul acordat în timpul cercetărilor.

Fig. 1. Locul descoperiri amforei

Fig. 2. Momentul în care a fost descoperită amfora.

Fig. 3. Amfora de la Țărăncuța.

Fig. 4. Vedere dinspre nord asupra sondajului.

Fig. 5. Imagine orto-foto asupra zonei în care a fost descoperită amfora. 1, locul descoperirii, 2, tumuli. Fig. 1Fig. 2Fig. 3Fig. 4Fig. 5IMG_20150701_121904_HDRIMG_20150701_122208_HDRIMG_20150717_163540_HDR

 

Protestul agricultorilor – cartonaş de avertizare…deocamdată de culoare verde

problema tuturor

” – Toţi suntem în aceeaşi barcă!”, afirmă agricultorii.

“- Eu sunt în barcă, tu eşti în apă. Să te vedem cum înoţi.” – răspunsul conducerii Republicii Moldova (replică preluată din filmul “Ace in the Hole“, 1951).

Cu toate că sunt în toiul lucrărilor de primăvară, agricultorii din toată ţara au ieşit vineri (27 martie 2015) la un protest paşnic. Pe drumurile naţionale au ieșit peste 3500 fermieri care au scos pe acostamentul traseelor rutiere circa 2000 unități tehnice.

La aceste acțiuni fermierii au cerut autorităților să ia măsuri urgente de soluționare a problemelor lor, făcute publice anterior:

1. Majorarea Fondului de subvenționare a agriculturii pentru anul 2015 la o valoare nu mai mică de 1 mlrd. 200 mln. lei.

2. Păstrarea cotei TVA de 8 % la producția agricolă.

3. Promovarea și adoptarea în Parlament a modificărilor la legea cu privire la piața produselor petroliere.

4. Începerea cît mai curînd a finanțătii proiectelor investiționale în agricultură din creditul polonez la o dobîndă nu mai mare de 1%.

5. Asigurarea creditării în agricultură la dobînzi mici.

6. Achitarea în regim de urgență a datoriilor acumulate de către stat față de agricultori în a.2014 la plata subvențiilor și compensațiilor pentru strugurii și merele livrate la procesare și pierderilor suportate în urma înghețurilor din luna octombrie 2014, care au compromis recolta de mere.

În cazul în care autoritățile statului vor manifesta iresponsabilitate și neglijență față de revendicările agricultorilor și nu vor porni soluționarea reală a problemelor cu care se confruntă agricultura Moldovei, în următoarele 10 zile, protestele vor fi reluate cu blocarea traseelor rutiere naționale. (extras din Comunicat de presă)

  Şi în sudul Republicii agricultorii, printre care SRL “Terra-Vitis”, au ieşit la protestul paşnic pe traseul naţional Taraclia – Cahul şi speră că nu se va ajunge la situaţie de cartonaş galben sau şi mai rău de culoare roşie.

protest

protest 2

 în imagine mecanizatorii gospodăriei SRL “Terra-Vitis” la protest (din stînga spre dreapta: Munteanu Stepan, Iacovlev Ion, Preuteasă Petru, Irizan Marcel şi Irizan Oleg).protest 3

Domnișoara în roz … Pink Lady

Domnișoara în roz … Pink Lady

Cripps Pink este un soi de măr, aceste mere de calitate înaltă pot fi vândute sub numele de marca Pink Lady. Varietatea Cripps Pink a fost inițial obţinută de John Cripps la Western Australia Department of Agriculture  prin încrucişarea soiului  Lady Williams cu Golden Delicious pentru a combina  cele mai bune caracteristici ale ambelor mere.

Forma de mere este elipsoidală, are o culoare roșie/roz  amestecat cu un verde de “fond”, iar gustul este acrişor. Varietatea Cripps Pink necesită o  perioadă lungă  de circa 200 de zile de creștere și un climat cald, ceea ce le face dificil cultivarea lor  la latitudini mai temperate sau în clima unde  sunt supuse la înghețuri sau  iarna timpurie.

Acestea sunt în principal cultivate în Australia, dar sunt, de asemenea, cultivate şi  în Noua Zeelandă, Chile, Canada, Argentina, Africa de Sud, Uruguay, Brazilia, Japonia, Italia, Spania, Franța, Israel și în Statele Unite la sfârșitul anilor 1990.

În Regatul Unit, marca Pink Lady a crescut în popularitate în cei 20 de ani de la primul transport de mere din Australia. În 2012, pentru prima dată, mere  Pink Lady au  înlocuit merele Granny Smith de pe locul trei al rating-ului a celor mai vândute soiuri de mere  din  Regatul Unit. La noi în Moldova această marcă e puţin cunoscută.

Merele brandului Pink Lady trebuie să îndeplinească anumite specificații de calitate. Criteriile specificațiilor includ conținutul de zahăr, aciditate, fermitate  și culoare. Inspecțiile sunt efectuate în mod regulat pentru a asigura atât calitatea, cât și trasabilitatea  merelor din livadă la magazin.

Mere Cripps Pink înfloresc mai devreme (sfârșitul lunii martie / începutul lunii aprilie în emisfera nordică și la sfârșitul lunii septembrie / începutul lunii octombrie în emisfera sudică) şi sunt unele din cele mai târzii recoltate (la sfârșitul lunii octombrie / începutul lunii noiembrie în emisfera nordică și sfârșitul lunii aprilie / începutul lunii mai pentru emisfera sudică). Este semnificativă schimbarea de temperatură între noapte și zi  în toamna care dă merelor culoare lor specifică. Cu toate acestea, ele trebuie să fie bine expuse la soare.

 

Domnişoara roz la Terra Vitis:

DSC_0095_1 DSC_0096_1 DSC_0098_1 DSC_0105_1 DSC_0110_1 DSC_0112_1 DSC_0115

 

Florina la Terra Vitis

Florina la Terra Vitis

Soiul Florina/Querina

  • Denumire stiintifica: Malus domestica
  • Denumire  soi: Florina/Querina
  • Origine: soi originar din Franta
  • Vigoarea pomului: soi cu vigoare submijlocie
  • Ramurile de rod: de tip „nuieluse si mladite”
  • Perioada maturarii fructelor: soi de iarna, dupa 15 octombrie
  • Marimea fructului: este mare, fructe de 200 grame
  • Culoarea fructului “pielitei”: de un galben, acoperit in totalitate cu rosu
  • Forma fructului: sferic-turtit sau tronconic cu 5 coaste si creste pronuntate
  • Gustul: fructul este dulce, armonios acidulat si aromat
  • Pulpa: crem, consistenta, suculenta, potrivit de dulce si slab acidulata
  • Pastrarea fructelor: fructele pot fi pastrate circa 4-5 luni de la recoltare
  • Utilizare: consum in stare proaspata
  • Boli si daunatori: soi cu rezistenta genetica la anumite rase de rapan (soi cu gena Vf, gena preluata de la Malus floribunda).

Soiul Florina la Terra Vitis:

florina Terra Vitis

florina

 florina
DSC_0067
DSC_0070

Mere si Pere

Mere si Pere

Terra Vitis propune spre realizare:

1. Pere(prasade) – Noiabrskaia(ноябрьская), Vistovicinaia(выставочная)   8 tone

2. Mere – Golden delicios 30 tone

3. Mere –  Pink lady 30 tone

4. Mere – Florina 30 tone

 

numere de contact: +373 299 79 416 , +373  69113114

Despre noi se scrie …

Despre noi se scrie …

Măsurile promovate de ACED sporesc recolta și calitatea strugurilor de masă

Chișinău (21 august 2014) – Proiectul ACED a organizat, pe 20 august curent, Ziua Câmpului cu tema “Caracteristica sortimentului nou de struguri de masă. Construcția sistemului Gable”, în parteneriat cu întreprinderea agricolă TerraVitis SRL. Evenimentul, care a avut loc în localitatea Burlacu, Cahul, a fost unul complex – cei 36 de participanți au studiat trei subiecte ce țin de îmbunătățirea calității strugurilor de masă și sporirea recoltei.  …
mai mult gasiti pe pagina originala  http://www.aced.md/news/detail.php?id=92

Malurile Salciei 2013

Malurile Salciei 2013

Malurile Salciei 2013

 

Dragi prieteni, Duminica 19 mai 2013 pe stadionul central al satului Burlacu va avea loc editia a X-a a turneului traditional de fotbal “Malurile Salciei”.

Festivitatile planificate:

1. Fotbal

2. Volei

3. Trântă

4.  Întreceri cu măgarii

… şi multe alte întreceri sportive , seara se va încheia cu un show al motoarelor , o echipă de motociclişti profesionali se vor lauda cu abilitaţile lor folosind fiarele de metal cu multi cai putere !

Piaţa este “o doamnă ” capricioasă

Piaţa este “o doamnă ” capricioasă

În ultima vreme se vorbeşte mult despre strategia de dezvoltare a sectorului strugurilor de masă, tehnologiile de cultivare, soiurile de perspectivă ş.a.
În plantaţia viticolă din gospodăria noastră am încercat să relatăm despre unele aspecte din tehnologia de cultivare astrugurilor de masă, care după părerea mea sunt esenţiale la etapa i în condiţiile în care ne aflăm, pentru a primi o recoltă cât mai înaltă, cu o calitate sporită a strugurilor şi profitabilitate ridicată a plantaţiilor noastre.
Şirul operaţiilor tehnologice, care se execută în plantaţiile din SRL “Terra – Vitis”, cuprinde:

1. tăiatul viţei de vie;
2. operaţiile în verde: – plivitul lăstarilor (1,2,3); – ciupitul lăstarilor înainte de înflorit (mai ales la soiurile ce au dereglări în timpul înfloritului); – polenizarea artificială; – răritul strugurilor; -scurtarea strugurilor; – legatul lăstarilor; cârnitul lăstarilor; – desfrunzitul (defolierea) lăstarilor pentru colorarea bobiţelor şi aerisirea butucilor.

3. aplicarea giberelinei (la nivel de cercetare);

4. aplicarea inciziei inelare (la nivel de cercetare);

5. protecţia plantelor;

Polenizarea artificială o efectuăm la soiurile cu flori funcţional feminine (Lora, Talisman, Victoria (rus), Podarok Zaporojiu) sau la cele predispuse la mărgeluire, cum ar fi Codreanca, Cardinal, Coarna Neagră ş.a. Se execută acest procedeu mecanizat în timpul înfloritului, când gradul de înflorire atinge 80 – 90 %.

Normarea recoltei este operaţia principală, care influenţează pozitiv calitatea strugurilor (în final şi preţul de realizare). Efectuăm acest procedeu în două etape: prima – în timpul tăiatului; a doua – în timpul răritului strugurilor. În ambele cazuri ne conducem de regulile teoretice elaborate de savanţi. Înainte de tăiatul viţei de vie trebuie să cunoaştem bine embriologia, determinată într-un laborator specializat sau măcar coeficientul de fertilitate caracteristic fiecărui soi, pentru a lăsa numărul necesar de ochi pentru recolta programată.

Este foarte important de găsit corect raportul dintre struguri şi lăstari pentru fiecare soi aparte. Mulţi viticultori , care ignoră acest factor, în final pierd foarte mult în calitatea strugurilor produşi. Se cunoaşte teoretic, că pentru 1 kg de struguri este nevoie de 2 m² suprafaţă foliară. Şi, dacă, un lăstar normal dezvoltat are aproximativ 0,5 m² de suprafaţă foliară, rezultă că el poate hrăni 300 – 400 g de boabe. Astfel, în funcţie de greutatea medie a unui strugure, în plantaţia noastră avem diferite raporturi dintre struguri şi lăstari. La 1 strugure pot fi 1; 1,5; 2; 3 sau chiar 4 lăstari (exemplu 1 strugure de s. Arcadia are nevoie de minimum 3 lăstari normal dezvoltaţi).

În ţările cu sectorul strugurilor de masă dezvoltat se acordă o mare atenţie etapei de prerecoltare. Se fac operaţii, care la prima vedere ne par ciudate, bizare, dar care în final duc la îmbunătăţirea calităţii strugurilor. Inclusiv, datorită utilizării acestor operaţii, Egiptul a reuşit să cucerească cea mai scumpă piaţă de struguri de masă din lume – cea a Angliei.

În gospodăria noastră, la lucrările din plantaţiile viticole, avem angajaţi din mai multe sate, pe care îi instruim să cunoască bine operaţiile, care urmează să le execute. Pe lângă aceasta, în anul acesta la recoltare am instituit o metodă de control (mai mult autocontrol), care duce ca în lăzile cumpărătorilor să nu nimerească marfă necalitativă. Ea constă în faptul, că fiecare culegător are un bileţel cu numărul său, pe care e obligat să-l pună în fiecare lădiţă cu struguri.

Cunoaştem mai multe mijloace sigure, care duc la majorarea productivităţii şi calităţii strugurilor. În primul rând irigarea (mai ales că trăim într-o zonă secetoasă), dar deoarece suntem lipsiţi de o sursă sigură de apă, nu putem conta pe acest factor.

Alt factor, care teoretic majorează productivitatea este mărirea suprafeţei foliare activ fotosintetice, adică schimbarea construcţiei plantaţiei viticole. Deaceea la seminar am ţinut cu tot dinadinsul, să prezentăm participanţilor o construcţie preluată, dar perfecţionată şi acomodată la condiţiile noastre în formă de Y sau “Gable”. Construcţia dată este mai costisitoare, comparativ construcţiei tradiţionale pe spalieră, în afară de aceasta, este nevoie de minitractoare şi alte agregate, care să încapă sub ea. Sub aşa formă de conducere a butucului în SRL “Terra – Vitis” se vor cultiva 4,5 ha de viţă de vie (Codreanca, Prezentabil, Moldova). Sunt multe întrebări, răspunsurile cărora nu le cunoaştem, sunt multe păreri – cât “pro” atât şi “contra”. Cred, că în 3-4 ani multe lucruri se vor limpezi.

Pentru a porni o afacere cu struguri de masă, un viticultor trebuie să cunoască bine soiurile. În prezent se propun o sumedenie de soiuri cât tradiţionale raionate, atât şi de perspectivă, dar şi foarte multe soiuri absolut necunoscute şi necercetate în condiţiile noastre. La alegerea soiului trebuie de ştiut, în primul rând, ce preferă, ce solicită piaţa. Fiindcă piaţa, după cum se ştie, este “o doamnă” foarte capricioasă şi schimbătoare. Trebuie să fii foarte atent, totdeauna să intuieşti şi să ştii totul despre ea. Pentru penetrarea pe piaţă trebuie să convingi cumpărătorul şi consumatorul că soiul dat este cel mai bun. În afară de aceasta, trebuie de cunoscut rezistenţa lor la ger, la boli, indicii lor calitativi (culoare, gust, aromă, omogenitatea bobiţelor, etc.), cât şi necesitatea folosirii tehnologiilor speciale (polenizarea artificială, aplicarea giberelinei). Anume de aceasta, în 2007, pentru a ne satisface curiozitatea, dar şi a face cunoştinţă şi altor curioşi şi cointeresaţi, am plantat, concomitent cu cele 6 soiuri de bază, o colecţie de soiuri de masă din toate regiunile globului pământesc, care în prezent sunt mai bine de 90 la număr. Doritorii de a le cunoaşte au avut posibilitatea aceasta, atât în cadrul seminarelor organizate 3 ani consecutiv în gospodăria noastră, cât în cadrul vizitelor individuale.

Degustarea soiurilor de struguri de masa. SRL "Terra - Vitis", 2011.

De notat, că multe soiuri noi de selecţie din Ucraina sau Rusia au la bază ca părinţi soiuri moldoveneşti. De exemplu: Talisman (Frumoasa Albă x Vostorg), Arcadia (Moldova x Cardinal), Rişelie (Codreanca x Străşenschii), Pamiati Hirurga (Talisman x Nistru), Viagra (Nistru x Talisman) ş.a. Aceasta arată ce potenţial mare are ţara noastră în domeniul selecţiei soiurilor de masă.

Actualmente pe toate pieţile sunt solicitate soiurile apirene. Avem în colecţie foarte multe varietăţi de acest fel (din Asia, California, Ucraina, Italia). Ele au un neajuns la cultivare în zona noastră – nu sunt rezistente la ger. Acest neajuns se poate evita, cultivând soiurile apirene autohtone, inclusiv obţinute de selecţionerul D. Savin Gh.. Şi ele trebuiesc promovate mai cu insistenţă, ca să le cunoască producătorii din ţară.

La încheiere aş remarca o dorinţă, care, de fapt, planează de mult în rândul viticultorilor. Făcând câteva vizite de studiu, în cadrul APESM, în ţările cu viticultură dezvoltată, am constatat faptul, cât de departe au plecat ei de la tehnologiile noastre tradiţionale, cum au evoluat, cum s-au perfecţionat relaţiile lor în lanţul producere – realizare (export), cum se efectuează legătura între ştiinţă şi producător.

Deaceea se impune formarea unui grup (sau a mai multor) alcătuit din reprezentanţii Guvernului, oamenilor de ştiinţă din domeniu şi producătorilor cu deplasarea în cele mai importante centre de dezvoltare a strugurilor de masă din lume (Italia, Chili, California). Cu studierea acolo a celor mai înaintate tehnologii de cultivare. La reîntoarcerea în ţară de analizat şi de elaborat recomandări practice acomodate la condiţiile noastre. De format 3-4 centre ştiinţifico-practice în toate zonele ţării, unde producătorii de struguri ar putea face cunoştinţă de ceea ce este cel mai performant în lume în ramura noastră.

Aceasta ar fi un salt mare în dezvoltarea ramurii strugurilor de masă.

© Mihov Piotr, 2011